Un dar pe nume Daria. Şi totuşi...

Fac şi eu parte din rândul celor pe care trebuia să-i cheme cumva, pentru ca până la urmă să dea cu subsemnatul în cu totul alt fel.

Când frate-meu avea vreo 14 ani, când ai mei se pregăteau deja de schimbarea prefixului (cu 4!), în fine, când nimeni nu se mai aştepta... m-am brodit şi eu prin vieţile lor: un boţ de carne mult-dorit, dar mult-întârziat. M-au primit ca pe un dar, iar chestia asta avea să-şi pună patalamaua şi pe numele meu.

Credeau ei. N-a fost chip. Bunică-mea după tată, o figură cutezătoare şi guralivă, obişnuită să facă scandal dacă nu i se făcea pe plac, a intervenit implacabil: "Ce? Daria? Ce nume-i ăsta? Pă cine mai cheamă aşa? Ia uite! Stricaţi fata!"

Până să strice fata, se strica mama la burtă de atâta fiere. Inimă bună însă, şi-a înăbuşit scrâşnelile, şi-a stăpânit spumele, şi-a înghiţit indignarea. Şi cum numele din viaţa intrauterină nu puteau să mi-l păstreze, pentru că era Vasilică, iar eu mă nimerisem fată, era totuşi musai să-mi găsească unul. Şi repede, că mă ceream legalizată, creştinată, intrată-n rându' lumii.

Pe-ailaltă bunică o chema Maria. Nume frumos, mare sfântă... E bun. Da' parcă prea e golaş aşa, de unul singur. Păi... de obicei, cu Maria merge Ana: Ana-Maria. Pe multă lume cheamă aşa. Prea multă lume, după gustul mamei, care poftea la ceva mai cu moţ pentru nimicura ei proaspăt odrăslită. Aşa că l-a mai pricopsit cu un "c". Şi nu, nu mă cheamă Cana-Maria, ci Anca-Maria.

Târziu, când am aflat povestea, am scrâşnit şi eu de ciudă. Îmi plăcea Daria. Mi-a părut rău că n-am putut să mă revolt, ca o amazoană în scutece, să-mi impun voinţa în faţa bunicii autoritariste. În loc de asta, gâgâiam şi viermuiam liniştită în puf. Ce ştiam eu ce pun ăştia mari la cale? Lasă, nu-i bai... pe fii-mea o s-o cheme Daria. Sau... depinde de soacră!

Anca-Maria Pănoiu

Anca-Maria's name should have been Daria, because her parents considered her a gift (the Romanian word for 'gift' is 'dar') being borne late, 14 years after her brother. But soon after her birth, the grandmother was definitely apallaed by the fact that the name was quite uncommon, so the parents, in order to avoid fights in the family (the grandmother was quite a tough character), had to rethink this particular aspect. And because the mother had a taste precisely for uncommon things, added a "c" to the beautiful, but rather ordinary name "Ana-Maria", so that the baby girl was finally called Anca-Maria. She is now sad because of not being called Daria, but she is planning to do so with her first-born. Or, at least, this depends on her future and still unknown mother-in-law...